Oxford Sustainable Group (OSG) intentioneaza sa se implice in proiecte de energie regenerabila in Romania in valoare de aproape un miliard de euro, prin intermediul unui fond inchis de investitii, a declarat directorul general executiv al grupului, Hadley Barrett.

Dezvoltatorul de proiecte in zona energiilor regenerabile OSG va lansa un nou fond, Oxford Renewable Energy Fund 9 (OREF 9), cu o tinta de capitalizare de 200 milioane de euro.

"Noile proiecte, care vor fi incepute in ianuarie 2010, includ vant, biomasa si energie solara. Estimam ca acest fond se va implica in proiecte in valoare de aproape un miliard de euro, pe langa investitiile in energie regenerabila aflate in dezvoltare in regiune, de circa 1,5 miliarde de euro", a afirmat Barrett.

OREF 9 vizeaza investitii in energie regenerabila in Romania, Estonia si Finlanda si va fi activ pentru o perioada de cinci ani, avand ca tinta atragerea de investitori institutionali, pentru care estimeaza un randament net de 20% pe an. In echipa de management a fondului figureaza si un roman, Alexandru Coman, care are experienta in zona energiei regenerabile, a agriculturii si a pietei constructiilor. OREF 9 are in plan, in Romania, constructia unui parc eolian de 450 MW si a unei unitati de productie a energiei din biomasa de 10 MW, potrivit datelor companiei.

• Pădurile acoperă în jur de 28 la sută din suprafaţa totală a terenurilor din România.
• În 1995, biomasa, sub formă de reziduuri existente în pădure şi reziduuri de lemn provenite din industria de prelucrare a lemnului şi a biomasei agricole, a reprezentat 2,3 la sută din consumul primar de energie.
• O analiză a potenţialului anual de biomasă în scopuri energetice arată că, până în anul 2010, reziduurile anuale de lemn folosite ar putea creşte cu 25-94PJ, cele agricole cu 119PJ şi SRF cu 764PJ. În total, utilizarea anuală a potenţialului biomasei ar putea depăşi 1000PJ până în anul 2020.
• Bazat pe standarde europene, România elaborează un plan naţional de acţiune pentru biomasă
• Cea mai mare centrală termoelectrică din România, bazată pe biomasă, a fost inaugurată în mai 2009, la Rădăuţi şi altele sunt în construcţie.

• Înlocuirea unei părţi din combustibilii fosili folosiţi în sistemele de încălzire urbană (aşchii de lemn)
• O mai mare utilizare a biomasei pe post de combustibil industrial (aşchii de lemn şi butuci pe post de combustibil industrial pentru abur sau pentru cazane de apă fierbinte), în loc de petrol
• Îmbunătăţirea utilizării biomasei pentru noi sisteme de încălzire urbană pentru oraşe mici şi sate situate în apropierea resurselor, în provincie, în cazul în care populaţia nu are acces la centrale de cogenerare sau la serviciul de furnizare a gazelor naturale
• Prioritatea numărul unu o reprezintă utilizarea biomasei pentru aplicaţii termice, ca înlocuitor al uleiului. Presupunând că există un mod de aprovizionare cu energia obţinută din biomasă, sistemele de încălzire urbană reprezintă cea mai rapidă şi ieftină utilizare a biomasei în România, cogenerare industrială şi co-firing (arderea simultană a cărbunelui şi a deşeurilor biologice).

• Planul de acţiune a României pentru biomasă
• Planul de acţiune European pentru biomasă, noile directive Europene
• Cererile asociaţiilor române către politică şi economie
• Criterii de evaluare a proiectelor: Ce trebuie îndeplinit pentru a obţine fonduri?
• Privire în ansamblu asupra fondurilor pe biomasă în România
• Fonduri structurale Europene - posibiliăţi pentru agricultori
• Programe de promovare a producţiei şi logisticii de cherestea
• Partea legală a unui proiect de biomasă
• Biocombustibil lichid, petrolul român natural pentru viitor
• Startegia biocombustibilului a UE: cerinţe, obiective, măsuri, impacte
• Biocombustibil în România astăzi şi posibilităţi de viitor
• Proiecte partenere România-Germania, în domeniul biocombustibilelor
• Fabrică de bioetanol
• Potenţialul biogazului în România
• Deşeuri fermentabile în România
• Biogaz ca o afacere profitabilă: aspecte financiare
• Cele mai bune exemple din practică:
  - Peleţi din lemn: Energie sustenabilă cu încălzire prin peleţi în case particulare şi clădiri Publice
  - Construcţia şi funcţionarea unei fabrici de peleţi
  - Sobă cu peleţi
  - Tehnica şi economia tratării biogazului
  

• Nume: titlul, Prenume, Nume
• Scurtă biografie: Scurtă biografie a vorbitorului
• Detalii de contact: Adresa de e-mail, telefon
• Titlu: Descrierea lucrării/ prezentare
• Subtitlul: O scurtă descriere a textului (în propriile cuvinte, opţional)
• Scurtă prezentare: Un rezumat (max. 2-4 pagini)
• Format: PDF, PowerPoint sau Word